Prezentare | Agenția de Dezvoltare Regională Municipiul Chișinău

Actualmente suprafata totală a ariilor naturale protejate de stat din mun. Chişinău alcătuieşte 225.175 ha, ce constituie circa 0.56 % din teritoriu, pondere insuficientă pentru menţinerea echilibrului ecologic. Conform Legii cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat, fondul include următoarele obiecte ce sunt reprezentate:

Monumentele

În prezent, Registrul monumentelor municipiului Chișinău numără 236 obiective cu statut de monument protejat de stat, pe care au fost instalate sau urmează a fi instalate plăcuțe cu indicarea numelui/ tipului clădirii și a perioadei istorice din care datează, din totalul de peste 950 de monumente ale arhitecturii.

Muzee, galerii

În Chișinău se găsesc astăzi 10 muzee accesibile publicului larg conform programului de lucru, dintre care 5 naționale (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul Cărții din incinta Bibliotecii Naționale), și 5 - de importanță locală 21 (Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, Muzeul de Istorie a Căii ferate din Moldova, Casa-muzeu „Alexandr Pușkin”, Casa memorială „Alexei Şciusev”, Muzeul Satului, „Muzeul Gloriei de Muncă, RTEC”. De asemenea, în Chișinău sunt disponibile și alte muzee cu o programare prealabilă (Muzeul Științelor Naturii din USM, Muzeul Cosmonautului (amenajat în cadrul Centrului de Creație Tehnică pentru copii și adolescenții „Politehnic”), Muzeul Tehnicii de calcul din incinta Institutului de Matematică și Informatică).

Din galeriile de artă avem prezente: Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Galeria de artă OU, și Galeria de Artă „Alexander”.

Instituții concertistice și teatrale

Patrimoniul cultural al orașului este completat de mai multe instituții concertistice (Sala cu Orgă, Palatul Național „Nicolae Sulac”, Palatul Republicii) și teatrale (Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieșu”, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul Republican „Luceafărul”, Teatrul Național „Eugene Ionesco”, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”, Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, Teatrul „Alexei Mateevici”, Teatrul Epic de Etnografie şi Folclor „Ion Creangă”, Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină”, Teatrul Dramatic de Stat pentru Tineret „De pe strada Trandafirilor”, Teatrul fără nume, Teatrul „Spălătorie”, Teatrul Geneza Art, Teatrul Național Satiricus „I.L.Caragiale”, Teatrul municipal „Guguță”).

Turismul reprezintă un potențial punct de creștere a bunăstării locuitorilor și dezvoltării economice locale, în situația creșterii competitivității orașelor între ele pentru resurse financiare, de muncă, parteneriate, industrii și servicii, tehnologii. Competitivitatea turistică a localităților se referă la abilitatea acestora de a atrage turiști, oferi bunuri și servicii turistice, de a crea o diversitate a produselor turistice și un mediu prielnic dezvoltării turismului într-o mai mare măsură decât orașele cu care se compară. În același timp, competitivitatea turistică este orientată spre crearea, dezvoltarea, promovarea recunoașterii publice a imaginii pozitive a localității respective pentru potențialii turiști.

Scopul principal al vizitării Chișinăului de către turiștii din diferite țări este odihna – acest scop este urmărit de până la 3/4 din întregul flux turistic; circa 20% de turiști vin la Chișinău în scop de turism de afaceri, mai puțin de 5% - pentru tratament medical. Regiunea de dezvoltare municipiul Chișinău este caracterizată prin practicarea:

Turismul de aventură ușoară prinde tot mai mare amploare la nivel mondial și european. În fiecare an, europenii fac 100 de milioane de călătorii de aventură în altă țară.
Turismul medical în Chișinău nu este o destinație populară a turistului, însă cererea crește în fiecare an. Principalul motiv pentru creșterea popularității turismului medical este costul mic al serviciilor.
Turismul de afaceri și M.I.C.E la moment nu este destul de dezvotlat dar municipiul Chișinăul poate pune la dispoziție spații pentru realizarea conferințelor și diverselor evenimente de afaceri: Palatul Republicii poate găzdui evenimente pentru aproximativ 1700 persoane (împreună cu holul); Spațiul expozițional „Moldexpo” poate găzdui evenimente pentru cca 1000 de persoane.
Turismul de muncă (workation), Chișinăul poate fi inclus în lista destinațiilor de top pentru „nomazii digitali”. Viteza rapidă a internetului, costurile de viață reduse (locul 219 din 240 după prețul redus la închiriere 51 apartamente, în Europa), disponibilitatea spațiilor de coworking (Artcor, Tekwill, IHub, Digital Park, etc.), prețurile reduse de transport (pe locul 2 în Europa după costul redus la transportul public) și proximitatea tuturor obiectivelor turistice de importanță națională și internațională poate crea din Chișinău o destinație perfectă pentru nomazii digitali.
Gastroturism și turismul vitivinicol (oenologic), este menționat des atât în lumea afacerilor, cât și printre persoanele care caută destinații de weekend sau de vacanță. Vinăriile au un potențial uriaș, datorită calității băuturilor și patrimoniului cultural de secole. Oenoturismul a înregistrat o evoluție spectaculoasă în Republica Moldova, în general, și mun. Chișinău - în particular. În raza municipiului se află câteva vinării și crame - de exemplu ATU Winery (care se promovează ca prima vinărie urbană din Chișinău), precum și vestitele „orașe vinicole subterane” - Cricova și Mileștii Mici - ambele incluse în Cartea Recordurilor Guiness pentru recorduri diferite
Turismul religios sau pelerinaj este un tip de turism cu două subtipuri principale: pelerinaj, însemnând călătorii în scopuri religioase sau spirituale, și/sau vizualizarea monumentelor și artefactelor religioase - o ramură a obiectivelor turistice. Este important și faptul că în Chișinău se află 24 de edificii de cult de însemnătate națională, iar unul dintre ele - Ansamblul Catedrala Nașterii Domnului

Competitivitatea destinaţiei turistice este elementul care îi facilitează abilitatea de a-şi creşte încasările din turism, sporind bunăstarea cetățenilor și conservând capitalul natural și cultural pentru generaţiile viitoare. Competitivitatea are câteva dimensiuni: economic, socio-cultural şi mediu.